Este toamna. Trupul toamnei infrigurat, murmura intrebator povestea sa.
Norii plumburii varsa rauri de lacrimi. Soarele berc se revede printre nori. Printre norii de vata se vad stoluri care ingana bleg:
-“Pa! Tara draga, ne vedem la primavara”
Pomii fac merele si perele sa fuga si raman goi si zgribuliti. Obrajii dogorati ai gutuilor se sperie de cosurile culegatorilor.
Insectele s-au oprit din nebunia zilei, doar lacustele se joaca. Din departare se aud greierii care doinesc singuri pe campii. Ochii vineti, aiuriti ai insectelor se pregatesc de un somn bine meritat.
Basmul, soptit de frunza noastra s-a incheiat, caci a ajuns inghitita de marea cristalina a zapezii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu