Este iarna. Totul este amortit. Doar o pasare cenusie se aude dintre zari. Parca totul este inghitit de un mare potop hibernal. Pe albul covor se vad urme care dau impresia totusi de vreo urma de viata, dar sunt aproape astupate de ninsoare.
Eu in ziua de opt iunie am primit rezultatele de la teza de matematica. In pauza am sunat-o repede pe mami sa o anunt de rezultate si am aflat cea mai frumoasa veste, ca s-a nascut verisoara. Eu entuziasmata am sarit in sus de fericire.
La inceputul lui decembrie, a venit o domnisoara cu ochi de gheata. Era inalta, cu parul gri si inima rece. Rochia ei avea o trena lunga, de culoarea cristalelor.
Domnisoara cu rochia multicolora nu prea mai sta pe la noi prin oras. Frunzele nu mai zburda prin adierea vantului, acestea deja alcatuiesc minunatul covor.
Intr-o zi frumoasa de vara Peter Pen se plimba linistit prin padure cand auzi un fosnet in tufisuri. Peter Pen scoase sabia si se aproie de tufis dar era doar un broscoi cu o coroana. Era printul transformat in broscoi de catre vrajitoarea cea rea.