Un suflet nemuritor

Eminescu e in mormant
La doi metri sub pamant

Prima zi de iarna

     La inceputul lui decembrie, a venit o domnisoara cu ochi de gheata. Era inalta, cu parul gri si inima rece. Rochia ei avea o trena lunga, de culoarea cristalelor.

Amurg de toamna

     Este dupa-amiaza, pasarile se indreapta spre cuibul lor din copaci. Cade frunza prin nuci, talpi croite de papuci.

Sfarsit de toamna

     Domnisoara cu rochia multicolora nu prea mai sta pe la noi prin oras. Frunzele nu mai zburda prin adierea vantului, acestea deja alcatuiesc minunatul covor.

Grabita toamna

     Este toamna. Trupul toamnei infrigurat, murmura intrebator povestea sa.

Zana somnului meu

Cu un zambet nedescris
Tu ma duci in lumi de vis 

Invitatul de onoare

     Intr-o zi frumoasa de vara Peter Pen se plimba linistit prin padure cand auzi un    fosnet in tufisuri. Peter Pen scoase sabia si se aproie de tufis dar era doar un broscoi cu o coroana. Era printul transformat in broscoi de catre vrajitoarea cea rea.